A

Accesiune – mod de dobandire a proprietatii, derivat, intre vii, care consta in incorporarea unui lucru mai putin important intr-unul mai important. Art. 488 Cod civil: „tot ce se uneste si se incorporeaza cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.”
Abitatie – drept real, varietate a uzufructului, ce poarta asupra unei case.
Abtinere – obligatie a judecatorului de a nu se pronunta intr-o cauza in care exista suspiciuni in ceea ce priveste obiectivitatea sa, in conditiile expres prevazute de lege.
Act juridic – manifestare de vointa exprimata in vederea producerii de efecte juridice – negotium juris; inscrisul – instrumentum probationes
Afin – ruda prin alianta.
Amenda – sanctiune penala, administrativa, civila… ce consta in plata unei sume de bani, aplicata in urma incalcarii unei norme legale.
Anulabila, proprietate – proprietate dobandita in temeiul unui act translativ de proprietate anulabil (lovit de nulitate relativa).
Apel – cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Apelant – persoana ce a facut apel impotriva unei sentinte sau incheieri judecatoresti.
Arenda – suma de bani platita de arendar proprietarului bunului in schimbul cedarii temporare a dreptului de exploatare a acestuia.
Ascendent – ruda in linie dreapta dintr-o generatie anterioara.

B

Bun – valoare economica destinata a satisface nevoi materiale sau spirituate, susceptibila de apropriatiune sub forma dreptului patrimonial (prof. univ. dr. Ghe. Beleiu); un lucru, dreptul patrimonial care are ca obiect lucrul.

C

Cesiune de creanta – conventie prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane.
Comunitate de bunuri – art.30 C.Fam.: bunurile dobandite in timpul casatoriei intra sub incidenta comunitatii de bunuri – se prezuma ca sunt bunuri comune.
Compensatia – stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta celei mai mici dintre ele.
Conditia – un eveniment viitor si nesigur ca se va produce, de care depinde insasi existenta raportului juridic obligational.
Capacitatea de folosinta a persoanei – aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a avea drepturi si obligatii civile.
Contract – acordul intre doua sau mai multe persoane, pentru a constitui sau a stinge intre dansii raporturi juridice (art. 942 C. civ.).

G

Gajul (amanetul) – o garantie reala ce are ca obiect bunuri mobile care se incredinteaza creditorului sau unui tert (gajul cu deposedare) sau ramane la debitor (gajul fara deposedare); lucrul mobil ce face obiectul contractului de gaj.
Gestiunea intereselor altei persoane – operatie ce consta in aceea ca o persoana intervine, prin fapta sa voluntara si unilaterala, si savarseste acte materiale sau juridice in interesul altei persoane, fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma (art. 987 C. civ.).

I

Ipoteca – o garantie reala ce are ca obiect bunuri imobile, ce raman in patrimoniul debitorului; lucrul mobil ce face obiectul contractului de gaj.
Inopozabilitate – sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Imbogatirea fara justa cauza – faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului aktei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.

L

Locatiune – contractul prin care o persoana, locatorul, pune la dispozitia altei persoane, numita locatar, folosinta unui bun individual determinat, pe o perioada de timp, in schimbul unei sume de bani numita chirie.

M

Mandatul – contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

N

Novatie – o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.
Nulitate – sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

P

Parte – persoana ce a participat la incheierea unui act juridic, personal sau prin reprezentant, fata de care se produc efectele actului juridic.
Plata lucrului nedatorat – executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.

P

Prescriptia extinctiva – stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Prezumtia – presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.

R

Remitere de datorie – renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau.
Rezolutiune – desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Reziliere – desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.
Revocare – inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.

S

Superficie, drept de – drept real ce presupune dreptul de proprietate asupra unei constructii si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste aceasta.

T

Termenul – un eveniment viitor si sigur ca se va produce, care afecteaza fie executarea, fie stingerea unei obligatii.
Terti (penitus extranei) – persoane straine de contract, care nu au participat, nici direct si nici prin reprezentare, la incheierea contractului.